Parentingul si copiii \"cu...personalitate\"
Parentingul si copiii “cu personalitate”
“E rau”, “E obraznica”, “Face numai ce vrea”, “E un copil dificil”….si lista poate continua.
Parintii copiilor \”cu personalitate\” sunt, pe buna dreptate, ingrijorati si frustrati. Pe de-o parte, se izbesc zilnic de sute de ori de comportamentele copiilor si, pe de alta parte, sunt destul de putine resurse care sa le spuna ce se intampla si ce sa faca.
Una din cele mai interesante carti pe care am gasit-o in domeniu, este “Parenting the strong willed child” (Cresterea copilului cu vointa puternica), scrisa de doi reputati psihologi americani cu multi ani de cercetare in spate, Rex Forehand si Nicholas Long.
Cartea lor are 2 sectiuni mari. In prima se explica ce se ascunde in spatele unui copil “cu personalitate” iar in cea de-a doua se detaliaza un program de interventie de usurare a comunicarii si relationarii pe care specialistii l-au pus la punct si care are rezultate extraordinare.
Ce spun expertii?
Dincolo de toate problemele pe care un copil \”cu personalitate\” le ridica (prezente si posibil viitoare), sunt multe aspecte pozitive pe care parintii nu trebuie sa le piarda din vedere. Acesti copii sunt independenti, hotarati, increzatori si perseverenti. Clar, daca nu sunt indrumati corect, aceste trasaturi se pot transforma in incapatanare, sfidare sau permanenta dorinta de a contrazice. Cel mai important lucru, spun autorii, este sa incurajam aspectele pozitive incercand sa limitam impactul celor negative.
Cum ajung copiii asa? Un factor crucial este temperamentul cu care se naste copilul dar, pe langa acesta, apar o serie de influente majore care vor da o directie sau alta modului in care acest temperament se manifesta in viata de zi cu zi, adica comportamentului.
Rex Forehand si Nicholas Long fac o descriere interesanta a elementelor care influenteaza temperamentul copiilor intr-o directie sau alta. Iata un scurt rezumat:
Modele gresite de comportament in familie sau anturaj: cum reactioneaza parintii cand sunt suparati, dar atunci cand nu le iese ceva din prima, cum se comporta prietenii lor si…parintii acestora?
Intarirea pozitiva a comportamentului: cineva rade cand copilul face o boroboata pentru ca este simpatic/a sau copilul face o criza in mijlocul magazinului si primeste ceea ce doreste intarind astfel idea ca daca face scandal primeste ceea ce isi doreste.
Intarirea negativa a comportamentului: nu mai trebuie sa se spele pe dinti pentru ca a facut o criza de plans
Situatii stresante in familie: certuri si violenta , divortul, depresia unuia din parinti, abuzul de alcool
Timpul petrecut in fata televizorului si calculatorului (cantitate si calitate)
Prea putina atentie acordata comportamentelor pozitive si atentie exagerata acordata comportamentelor negative
Inconsecventa in masurile luate, atitudine prea permisiva sau prea agresiva
Oboseala
Am rezumat cateva din ideile primei parti a acestei carti. Vom reveni in saptamanile urmatoare cu cea de-a 2-a parte care traseaza masurile ce trebuie luate pentru a creste copii cu personalitate puternica dar disciplinati si sociabili.